Giorgio Pisani

'Na votə

 

Si rapə na finestra e 'bbiji na lucia

'ntra chista vinilluzza scurə scurə

 ca ti fà farə 'u signə i ra crucia.

 

S'affaccia rilla e mentrə'nturni guarda

si sporgia e cchjica l'uocchi : "Sugnə gghijə!"

chianu, chianu mi ricia: "mo gghè tardi,

ani sunatə purə 'a Vimmarìə".

 

'A finestra s'è cchiusə e stai pinzanni

i tanni cumi su bbulati l'anni. 

'A vita

 

'Na pizzicatə i stilli e'nafàvucia i lunə.

'a notta funna funna

e ri grilli chi fanə nu cuncierti

sutta 'na troppə e supra nu cantunu 

ghijə sugnə assittatə, e pienzə:

  

pienzə a ru munnə;

'a gentə si scurilla ddi fatigə

e chini miegghji pò arrubbarə, arrobbə

''ntrallazzə, fà cienti facciə,

s'aggìrinə i fratə e ri parenti

e tutt'a farə sordi ogni mumentə.

 

L'onestà s'è tutta cunzumetə!

Ghijə mi stai 'i sparti e mi guori 'a nuttata!

Fatigaturi

 

'Cè nu varbieri e c'è nu cusuturi

tenini rua putighi murə e murə.

Quanni passa ra gentə ppi ra vijə

si gunə tagghija l'autrə furbicìa

I scarpi sstrittə

 

'A jierə aj'accattatə i scarpi novə

ca m'ai misi 'ccu tantəcuntintizza

             camigni cumə si zampassə l'ova         

  e ci vaji giranni i pizzi, pizzi.

 

Però mi sientə tutt'acciagunatə

camigni cumu fussə 'ntra li spini

camigni zuoppu er'ognə acciampicatə

viji i stilli purə che matinə.

 

''U pieri fà ri serchiə pirchì surə

e mò mi sienti tuttu ciuncu e affrittu

ah! malanova mijə chi fricaturə

ancora ai pagarə e suni sstrittə

'U Prevessòre

 

Provessò

'mo ti su fatti viecchi

'na spera i sulu, a seggia e ru bastunu,

s'u tiempi è bbuono, ghiesci e t'assulicchi

e cum'è ra ruminica, è ru luni.

 

'Na vita tu su stati ghintr 'a scola,

addurì r 'atri tiempi m'arrìcuordi

prima a grirata e ppù a bbona parola,

e 'ri spirzati, rici, ca mi scuordi.

 

Quanta pacienza! chi ti cc 'è bbuluta

'ppi mi mparari u cuntu o na poesia

chini è rimasti e chini si nne jiutu

e ccu l'anni si su spartut'i vie.

 

Tu! i chilla seggia nun ti su muvutu

fin'a quanni t'ha ntisi i fatigari

mò ch 'i capilli su tutti caruti,

oi prevessò! ti vuogghi ringraziari

'

'U CARCIRATU

 

Cchi tte successu, oi cardilluzzu biellu

t'ani acchiappatu e ghintri t'ani 'nchiusu;

a notta, tu rurmia sutta li stilli

u iuornu sutt'u sulu o tuttu 'mbusu

vulavi i troppi, troppi e chini i trillu

t'appinnulavi a ra spica ravusa.

 

Mò su 'ngalera cum'i rilinquenti

cantanni cianci o riri, ch'in'u sa?

 

forsi riri ca nun ti manca nente

o cianci pirch'a pressa a libirtà.

'A CACATA

  

A matina ti gazi e mpressa, mpressa,

na stinnicchiata e ppu fui a ru cessu;

ntru specchi ti fa sulu na guardata

e ppu ti guori a solita cacata.

 

Ti su assittati supr'u gabbinetti

ccu ru giurnali e mmuoca a zicarretta,

mpieri i tappini e ru quazunu nterra

e ccu ru culu sta facienni a guerra.

 

Ti gunchi, ma ti ghescia sulu u vienti;

fa cchiù forte, ti mbuci e ti lamienti

e, doppo na spurzata — finarmente! —

ti libbiri ru strunzu puzzulente.

 

Pu ti ripuosi: — Tiri na vuccunata

e pienzi a tanti cose: a ra misata,

i figghi e ra farnigghia, u giornalieri

a ra murta chi t'ani fatta aieri,

 

i vistituri, i scarpe e ru cappotto,

a schedina e ri numiri ru lotto,

mentr'i chissi, n'atru strunzu ietti

e finarmente a trippa t'arriggietti.

ACQUANOVA

  

Hoi acquanova! ti su fatta vecchia

e doppi tantu tiempi su cangiata

ma si ti viegni truovi e girij l'uocchi

vij ca l'uomi tutta t'ha scunzata

  

U sirciatu add'uvè? ccu ru lampiuni?

addurnati i cucummuri e cirasi

nun ci su i sietti, nun ci su i canali

ti su rimasti 'ntuorni quattri case.

  

I iett'i fichi, l'ovi, u ciucciarielli,

i sarmi i ligni, i carri, i ricuttelle,

nun c'è rimasti nente ri ssi cose

ti su rimasti n'tuorni quattri case.

 

'U minzullu è bbulati, adduv'è ghiutu?

'u purtuni r'arberghi ghè sirrati

'u mur'i Tortorella ani sciullati

sul'u riloggi ti cci ani lassati.

  

Nun c'è cchiù ru ricuoncu ri mantielli

t'anì addurnati ccu ru caccavielli.

'A VINELLA

 

Scinni quattri scaluni e truovi n'atru munnu,

adduva, quanni chiami, na vucia ti rispunna;

addua a vita ghè quasi sempre bella:

mi guardi ntuorni e sugni ntra vinella.

 

U sirciati ghè cuozzi e gghè valluni,

ma u truovi sempre chini ri guagniuni

chi iocani a ra mazza e ra caticammucci,

a ra campana, a scintilli, a ru ciucciu;

 

Pu gazi l'uocchi e cc'è nu barcuniellu

ccu tanti rasti, i jiuri assai bielli:

u garofalo, a ruta a citratella;

cc'è ru masalicoi nzieme a ra rosicella

 

I nzone spase a tutti chilli canne,

u iuppinielli e ra mutanda i nanna,

na magghia arripizzata nzieme a ra cammisa,

rua pari i quazietti, u subrietti ra spisa.

 

Llà cc'è na porta aperta, e, si cci cali l'uocchi

viri na vecchiarella chi caccia ru maluocchi;

tena ru patrinnuosti ntra li mani

e prega ppi ru figghiu ch'è luntanu.

 

I fimmini su tutti a ru canalu;

chi ghinchia ru trummunu, chi sciacqua ru rinalu,

guna si scerra e n'atra chiacchiaria

e cci nnè n'atra chi lava ccu lissia.

 

A quatrarella parrà ccu ru zitu

ccu ra spiranza ca pù si marita;

u fraticiellu ccu nu piezzi i pani

a tira ddi nu pizzu ra suttana.

 

Pirciò ntra ssa vinella si sta bbuoni,

pirchì cc'è chini i griri e chini i suoni;

ghè bberi ca cci sù povira gente,

ma campini cuntienti veramente.

SIRICI ANNI

 

Nu mantu ri capilli cum'u cuorbi

'na mana chi si stenna e ssi vrigogna

ruo uocchi fatti ppi tti cci annicari

na cirasella i vucca trimulia.

 

Fujini i sirici anni, è nu vulari!

ma su i cchiù bielli ri la vita mia.

GHE' SIRA

 

Cchiù tardi si fà scuru,

arrieri a ri muntagne 'u sulu puna

e 'ntra campagna un c'è ochiù nissunu...

 

'na colacarna si ricogghia a ru niru,

'u cane agguaia proprio 'ntru iardini,

'a iocca rorma supr'i pullicini.

  

'U vienti s'è firmatu, acquagghia cara:

e cara citta citta 'ncuoll'a tuttu

e mò ghè 'mbusu chillu ch'era asciuttu,

 

canta nu grillu; nu poco vrigugnusu

'u pecuriellu sccama: vò 'ra mamma;

ghia m'assietti e mi ripuosi i gamme.

 

Vij 'na casicella ru luntami:

ghescia nu fili i fumu ri la ciminera;

ghè bella sta sirata i primavera!

SBAGGHI

 

Muccusiellu

ca ti nni và ciancienni

rasa, rasa 'u marciappieri

su luordu

eppuri, tu sù sempre bielli.

 

I mani lorde,

i sccocche mbaccia

i capilli scilligati

i gammi botti, botti

e bìerni e stata

sta senza cappotto;

 

tieni rec'anni

e a ra scola nun bbà

parti chi và girianni

'i cca e ddi llà

immec'i fatigari ogni matina

stà tutt'u iuorni chiusu 'ntra cantina

 

l'uocchi i risidderii i tieni chini

e ddoppo t'accuntienti i na gommina

ricini ca tu su nu rilinquente

ma chin'u ricia un ci à capiti nente

 

Tu tieni a nascca ccu ra ciaramella;

ma l'arma ri guagniuni è guala e bella.

CIRRIA

 

'Na strata sularina,

stritticella, nu poco malavia

allucia sulu ancuna lamparina

ghè chini i petre, a chiamini "cirria".

Ghè menzannotta,

 

ancuna gatta fuia 'ntru sirciatu

nu lamienti i cani

ti fa aggrizzari i carni

e dda pagura

ti fa na pizzicata mmienz'u scuru.

 

Scquiccìlìa!

si mbunnini i munzielli ri minnizzi

puzza i cirilli i crape

nu ragghi i ciucchi, si senta ddi luntani

'nzìemi a lamienti e sccami i gatti e cani.

 

Nu mmriachi si ricogghia a ru iazzu

e cantanni va facienni 'u ngignieri

tira a na zicarretta arrucciulata

però ghè rillu u riesti s'à scurdati.

'A SPIRANZA

 

Ghè sira tarda

u mmattu sulu cumu nu risierti

stà cittu, cittu

u mari s'accarizza, e murmurìa

ra solita canzuna sulu a ttia.

 

T'è visti iira sula

e sula supr'i petri t'assittata

senza sapiri ca gheri spiata;

 

ti su assittata,

ccu ri gunuocchi chiusi mmienzi i mani

e ri pinzieri, ntru scuru luntanl.

 

Passa na varca, a mar'apierti voca

parta ccu na lampara e ssi nni và

pirò lassa na strata china i lucia

tuni nun t'accurari, chin'u sà?

'A ZITA

 

Nu velu

e nu vistiti tuttu ianchi

vestini a ttia

ca goi ti spusi

e nun ti sienti manchi vrigugnusa,

 

sent'a mia

Lucia

tu sì sincera,

o rici 'na minzogna?

e moni affiri sulu ppi bbrigogna?

 

Ti ccia guardata bbona ghintr'u specchio

o t'à spagnata

ca ghera fatta vecchia?

 

Pirchì?

 

Pirchì 'na lacrima cucente

mi scinna supr'i labbra

i ghintra l'uocchi?

 

Forse ghia ti cunziriri

e chilla muscca i bbene

tu vuogghi varamente.

'U RAMAZZU 

 

Acci, acci, acci. 

 

C'era nu lìvantielli, chi mi ricia ru cori

a stari a ru frischi, sutta na troppa fori

ma pirchì sutt'u sulu era suratu,

allapprillà 'u ramazzi m'à cunzatu.

 

Mi fani mali tutti i cannarozze

a capa, ghè nu varrili i gapi,

a nascca cula,

e quanni tussu mi gheiscia ra vozza.

 

A ricchia restra fà ru surdillini

'u pietti è tuttu quantu 'ncatarratu,

mi sienti a vita tutta cunzumata

senza ti nni parrari ri li rini.

 

Vai sturnutanni cumi li crapette

e fatti puru 'u pilu canini.

Stanni 'ngattatu sutt'a tre cuperte

mi sugnu mmriacatu i miricini.